Cum ne-a transformat viața concurența economică

Motto:

„Bunăstarea colectivă și bunăstarea prin concurență sunt indisolubil legate. Prima reprezintă scopul, cea de-a doua mijlocul prin care putem atinge acest scop.” (Ludwig Erhard)

Cel mai probabil ați accesat acest articol de pe un „dispozitiv inteligent”: laptop, smartphone sau tabletă. Mai mult ca sigur dispozitivul dumneavoastră funcționează în baza unui sistem de operare, fie el Android, IOS sau Windows. Articolul pe care tocmai îl citiți este publicat pe un ziar online, poate fi accesat din orice colț al lumii, poate fi distribuit prietenilor, poate fi în orice moment editat sau șters, iar comentariile dumneavoastră pot fi trimise instantaneu către redacția noastră. Lucruri firești, s-ar putea spune. Toate aceste practici cotidiene mediate tehnologic nu doar că nu erau puse pe seama „firescului” în urmă cu patru decenii, dar anticiparea lor ideatică, într-o lume în care conceptul de „ziar tipărit” era încă tautologic, ar fi frizat în mod cert patologicul sau, în cel mai fericit caz, științifico-fantasticul. Departe de a fi planificate, impredictibilele mutații tehnologice nu au fost rezultatul unei evoluții sociale sau intelectuale (ele însele au generat o astfel de evoluție) sau a unei „inflații” de genii la început de mileniu. Ele sunt rodul a ceea ce economiștii numesc “concurență”. Să exemplificăm.

În anul 1976 ia naștere compania Apple, fondată de Steve Jobs și Steve Wozniak. Scopul companiei: producerea și distribuirea de produse electronice. Sediul: un garaj închiriat. Succesul apare odată cu primele plăci de bază produse. După perimarea acestora, a urmat o perioadă de stagnare. Era nevoie de ceva nou. Producerea primelor “calculatoare personale” (i.e. plăci de bază uriașe cu sursă de alimentare, conectate la un monitor) a constituit un veritabil boom pe nou apăruta piață IT. Pe aceeași piață, compania Microsoft avea să lanseze în anul 1983 sistemul Windows, perfecționându-l continuu pe parcursul deceniului următor. Efectul a fost devastator pentru compania lui Jobs, care a fost nevoită să stopeze în anul 1993 producția Apple II. În același an s-a luat în calcul vânzarea sau închiderea companiei. Anii 2000 au însemnat reinventarea conceptului Apple, odată cu lansarea inovatoarelor Ipad-uri și Iphone-uri. Noile gadgeturi au atras după sine deturnarea Microsoftului (care nu oferea produse similare nici sub raport structural și nici funcțional) și redobândirea primei poziții de către gigantul californian. Practic, în lipsa rivalității dintre cele două companii, produsele amintite ar fi rămas și astăzi în sfera metanarațiunilor utopice.    

Dar ce este, în fond, concurența economică? Dincolo de accepțiunile particulare pe care diferitele teorii economice le atribuie acestui concep, concurența poate fi înțeleasă ca posibilitatea conștientizată (și, odată cu ea, presiunea resimțită) de fiecare producător de bunuri sau prestator de servicii de reorientare a clienților săi către alte companii ce oferă produse/servicii similare. Astfel, compania trebuie să îi „convingă” pe clienți să rămână fideli produselor/serviciilor pe care le oferă. Metodele sunt multiple: raport calitate/preț favorabil, inovații permanente, seriozitate în relația cu clienții etc.    

Interconectarea globală a piețelor naționale a atras după sine și necesitatea redefinirii conceptului de „concurență”, în sensul adaptării lui la noile realități economice. Dintre consecințele „globalizării concurenței” reținem:

• mediul proxim (vecinătatea) nu mai este o condiție necesară a concurenței. Întreprinderi situate în colțuri opuse ale lumii, care acoperă aceeași piață – de la tehnologie la îmbrăcăminte – stabilesc între ele relații concurențiale. Se vorbește tot mai mult despre „întreprinderi virtuale” și „concurență virtuală” pentru a descrie tocmai această caracteristică a postmodernității economice.
• presiunea competitivă crește enorm, probabil mai mult ca oricând în istorie. Consecințele pentru consumatori sunt salutare: prețuri mici, diversitate și preocuparea constantă a companiilor pentru creșterea calității.
• raționalizarea forței de muncă, înlocuirea acesteia cu roboți/utilaje, pentru a face față cerințelor mediului concurențial.
• achiziționarea materiilor prime din import la prețuri convenabile. Consecințe: schimbarea configurației industriale a unor țări, dezvoltarea unor ramuri economice puternic specializate, muncitor calificați în aceste domenii.
• efecte perverse: o mică brutărie de cartier, în care produsele sunt obținute prin procedee tradiționale, nu va putea niciodată concura cu o companie globală ce exportă produse de panaficație în România, obținute prin intermediul unor mecanisme automatizate. În cazul acesteia din urmă, baza de clienți este extinsă prin producția în masă și prin export. Consecința: crește vânzarea și, prin urmare, profitul. Mica brutărie de cartier nu va avea nicio șansă într-o astfel de competiție. Sunt necesare mecanisme instituționale de reglare a distorsiunilor pieței. Astfel de mecanisme se regăsesc atât la nivel european (European Competition Network), cât și la nivel național (Consiliul Concurenței).
• dificultăți în asigurarea practicii unitare a dreptului concurenței în statele interconectate de fenomenele globale (globalizarea este un fenomen parțial și secvențial, ideea de „stat global” neavând, momentan, acoperire economică).